In timpul plimbarii noastre nu am putut trece cu vederea o cladire, care ma impresiona cu aspectul ei. Am vrut sa intru, sa aflu mai multe, credeam ca voi gasi mai multe detalii istorice acolo, dar am avut parte de o surpriza. Am fost intampinat de o doamna care nu vorbea limba engleza, dar era foarte zambitoare si dornica de a ma ajuta. Asa ca, in cele din urma, am ajuns pe mana unei profesoare de sport. Deci, asa arata in Brno o sala de sport. Am fost intrebat foarte direct daca imi doresc sa urmez cursurile respectivei sali, daca am vreo dorinta sa ma inscriu la facultatea cu pricina sau care era de fapt scopul vizitei mele. Am lamurit repede ca imi doresc doar sa privesc sala, iar doamna profesoara, mai mult decat amabila, m-a plimbat peste tot.
Jurnalul unui fotograf – Lumini si umbre
